Cunoaşterea cosmică este proprie gândirii noastre naturale.
Dar oare mulţi dintre noi se simt ca fiind un sistem „microcosmos – macrocosmos”? Faceţi primul pas pe calea autodesăvârşirii.
Aşezaţi-vă într-un fotoliu comod şi meditaţi. Închideţi ochii, luaţi poziţia „vizitiului”: picioarele lipite, genunchii uşor depărtaţi, mâinile pe genunchi, palmele în sus, relaxaţi-vă, înlăturaţi gândurile străine, intraţi în armonie cu cosmosul. Inchipuiţi-vă: Eu sunt microcosmos.
» În mine se desfăşoară toate procesele, care au loc în Univers.
» Sunt un flux de energie, sunt plasmă.
» În jurul meu este energia cosmică – o văd cu ochii închişi şi o simt.
» Energia Cosmosului pătrunde în mine – o simt sub forma unei unde plăcute, care îmi umple fiecare celulă a corpului.
» Energia mea intră în energia Cosmosului.
» Mă contopesc cu macrocosmosul, cu Universul.
» Celulele mele, „Eu-l” meu, sunt inseparabile.
» Mă simt macrocosmos – celulele, „Eu-l” meu sunt la fel de puternice ca macrocosmosul.
» Mă odihnesc – păcuta contopire mi-a dat forţă şi încredere în mine, în posibilităţile mele.
Cunoscând Cosmosul, m-am cunoscut pe mine însumi – au apărut idei creatoare, pot crea.
Mi-am propus un ţel nobil şi-l pot atinge.
Iar acum, numărând până la zece, voi intra în starea obişnuită, dar tot ce am simţit, am văzut, şi am spus rămâne în mine şi se va realiza de către psihicul meu şi fiecare celulă a organismului.
- corpul este uşor şi proaspăt.
- mâinile, picioarele sunt uşoare.
- trunchiul este uşor.
- gândurile sunt clare, memoria funcţionează excelent.
- gândurile devin mai precise.
- fiecare celulă a corpului este puternică, liniştită şi comandată de mine.
- îmi este uşor, plăcut şi bine.
- m-am cunoscut pe mine însumi.
- tot ce mi-am propus voi realiza.
- corpul este uşor, proaspăt, capul limpede şi clar.
Puteţi deschide ochii. Ridicaţi-vă şi plimbaţi-vă prin cameră.
Acest exerciţiu meditativ facilitează creşterea spirituală.
De fiecare dată după executarea exerciţiului, vă sfătuiesc să vă gândiţi la calităţile care conduc spre „puritate”: adevărul, sinceritatea, dorinţa de a face bine altora şi de a nu le face rău cu gândul, vorba, fapta…
Ţineţi minte cele spuse de Rabindranat Tagore:
„… pentru a căpăta putere, trebuie să te supui legii forţelor universale şi să fii pătruns de conştiinţa că ele sunt ale tale.”
Nimeni nu-şi va înţelege niciodată posibilităţile reale, dacă, în afară de dorinţa firească de a deveni un fenomen, nu va înţelege pe deplin că omul este o părticică a macrocosmosului, adică se află sub puterea legilor universale ale naturii, și numai subordonându-se lor, se poate afla pe sine în sine însuşi, cu posibilităţi nelimitate.
Extras din cartea „Cum să devii fenomen”, de Albert Ignatenko
